Primăria Comunei Matasaru

● Constituția României
● Ordonanța de urgență nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare:
● Ordonanța de urgență nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare
● Legea nr.481/2004 privind protecția civilă, republicată, cu modificările ulterioare:
● Legea nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată:
● Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru publicarea actelor normative, republicată (r2), cu modificările și completările ulterioare
● Codul civil al României aprobat prin Legea nr.287/2009, republicată, cu modificările ulterioare:
● Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificările și completările ulterioare:
● Legea nr.50/1991privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare:
● Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată (r2), cu modificările și completările ulterioare:
● Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare:
● Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare:
● Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare:
● Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare:
● Legea contabilității nr. 82/1991, republicată (r4), cu modificările și completările ulterioare:
● Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare:
● Legea nr. 119/1996 ci privire la actele de stare civilă, republicată (r2), cu modificările și completările ulterioare:
● Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare:
● Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, cu modificările și completările ulterioare:
● Legea nr.333/2003 cu privire la paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare
● Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităților publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, cu modificările și completările ulterioare
● Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupției, cu modificările și completările ulterioare:
● Legea fondului funciar 18/1991 rerepublicată, cu modificările și completările ulterioare:
● Ordonanța nr. 28/2008 privind registrul agricol, cu modificările și completările ulterioare:
● Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor masuri de reglementare a pietei produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare
● Legea nr.17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, cu modificările și completările ulterioare:
● Legea nr.190/2018 privind masuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European si al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protectia persoanelor fizice în ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE, cu modificările ulterioare:
● Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind privind controlul intern si controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările ulterioare:
Acte normative cu impact asupra activității:
● Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare:
● Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluționare a petiţiilor, cu modificările ulterioare:
● Ordonanța Guvernului nr. 80/2003 privind concediul de odihnă anual şi alte concedii ale preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, precum şi ale primarilor şi viceprimarilor, cu modificările ulterioare
● Hotărârea Guvernului nr. 432/2004 privind dosarul profesional al funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare:
● Hotărârea Guvernului nr. 905/2017 privind registrul general de evidenţă a salariaților:
● Hotărârea Guvernului nr. 250/1992 privind concediul de odihnă și alte concedii ale salariaților din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare, republicată, cu modificările ulterioare:
● Ordinul nr. 25/1382/37/1642/14297/746/20/2020, publicat în MOR, Partea I, nr. 307 din 13 aprilie 2020 privind aprobarea Normelor tehnice privind modul de completare a registrului agricol pentru perioada 2020 – 2024:
● Ordinul Secretariatului General al Guvernului nr. 600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entitatilor publice

Componența:

✦ Grigore George-Sebastian
✦ Ion Cătălin
✦ Mihaiu Marian
✦ Marin Marian
✦ Naie Radu
✦ Nedelcu Florin
✦ Nicolae Adrian
✦ Pană Rodica
✦ Păun Gabriela
✦ Petre Cristina-Emilia
✦ Soare Nicolae
✦ Stan Dumitru
✦ Voicu Constantin

Atributiile consiliului local:

Art. 155/ O.U.G. nr. 57/2019

Consiliul local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau centrale.
Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuții:
1. atribuții privind unitatea administrativ-teritorială, organizarea proprie, precum și organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor publice de interes local și ale societăților și regiilor autonome de interes local;
2. atribuții privind dezvoltarea economico-socială și de mediu a comunei, orașului sau municipiului;
3. atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului;
4. atribuții privind gestionarea serviciilor de interes local;
5. atribuții privind cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern.
În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. a), consiliul local:
1. aprobă statutul comunei, orașului sau municipiului, precum și regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local; prin ordin al ministrului de resort se aprobă un model orientativ al statutului unității administrativ-teritoriale, precum și un model orientativ al regulamentului de organizare și funcționare a consiliului local;
2. alege viceprimarul/viceprimarii, din rândul consilierilor locali, la propunerea primarului sau a consilierilor locali, în condițiile art. 152 alin. (2);
3. aprobă, în condițiile legii, la propunerea primarului, înființarea, organizarea și statul de funcții ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor publice de interes local, reorganizarea și statul de funcții ale regiilor autonome de interes local, precum și înființarea, reorganizarea sau desființarea de societăți de interes local și statul de funcții al acestora;
4. exercită, în numele unității administrativ-teritoriale, toate drepturile și obligațiile corespunzătoare participațiilor deținute la societăți sau regii autonome, în condițiile legii;
5. hotărăște înființarea sau reorganizarea de instituții, servicii publice, societăți și regii autonome, în condițiile legii.
În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. b), consiliul local:
1. aprobă, la propunerea primarului, bugetul unității administrativ-teritoriale, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare și contul de încheiere a exercițiului bugetar;
2. aprobă, la propunerea primarului, contractarea și/sau garantarea împrumuturilor, precum și contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare, în numele unității administrativ-teritoriale, în condițiile legii;
3. stabilește și aprobă impozitele și taxele locale, în condițiile legii;
4. aprobă, la propunerea primarului, documentațiile tehnico-economice pentru lucrările de investiții de interes local, în condițiile legii;
5. aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială și de mediu a unității administrativ-teritoriale;
6. asigură un mediu favorabil înființării și/sau dezvoltării afacerilor, inclusiv prin valorificarea patrimoniului existent, precum și prin realizarea de noi investiții care să contribuie la îndeplinirea programelor de dezvoltare economică regională și locală;
7. asigură realizarea lucrărilor și ia măsurile necesare implementării și conformării cu prevederile angajamentelor asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene în domeniul protecției mediului și gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetățenilor.
Dacă bugetul unității administrativ-teritoriale, prevăzut la alin. (4) lit. a), nu poate fi adoptat după două ședințe consecutive, care au loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se desfășoară pe baza bugetului anului precedent până la adoptarea noului buget, dar nu mai târziu de 45 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. c), consiliul local:
1. hotărăște darea în administrare, concesionarea, închirierea sau darea în folosință gratuită a bunurilor proprietate publică a comunei, orașului sau municipiului, după caz, precum și a serviciilor publice de interes local, în condițiile legii;
2. hotărăște vânzarea, darea în administrare, concesionarea, darea în folosință gratuită sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, orașului sau municipiului, după caz, în condițiile legii;
3. avizează sau aprobă, în condițiile legii, documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism ale localităților;
4. atribuie sau schimbă, în condițiile legii, denumiri de străzi, de piețe și de orice alte obiective de interes public local
În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul local asigură, potrivit competenței sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind:
1. educația;
2. serviciile sociale pentru protecția copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei și a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;
3. sănătatea;
4. cultura;
5. tineretul;
6. sportul;
7. ordinea publică;
8. situațiile de urgență;
9. protecția și refacerea mediului;
10. conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice și rezervațiilor naturale;
11. dezvoltarea urbană;
12. evidența persoanelor;
13. podurile și drumurile publice;
14. serviciile comunitare de utilități publice de interes local;
15. serviciile de urgență de tip salvamont, salvamar și de prim ajutor;
16. activitățile de administrație social-comunitară;
17. locuințele sociale și celelalte unități locative aflate în proprietatea unității administrativ-teritoriale sau în administrarea sa;
18. punerea în valoare, în interesul colectivității locale, a resurselor naturale de pe raza unității administrativ-teritoriale;
19. alte servicii publice de interes local stabilite prin lege.
În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul local:
1. sprijină, în condițiile legii, activitatea cultelor religioase;
2. aprobă construirea locuințelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuințelor sociale și a utilităților locative aflate în proprietatea sau în administrarea sa.
În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. e), consiliul local:
1. hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local;
2. hotărăște, în condițiile legii, înfrățirea comunei, orașului sau municipiului cu unități administrativ-teritoriale din alte țări;
3. hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unități administrativ-teritoriale din țară sau din străinătate, precum și aderarea la asociații naționale și internaționale ale autorităților administrației publice locale, în vederea promovării unor interese comune.
În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. a), b) și d), consiliul local:
1. poate asigura, în tot sau în parte, cu acordul titularului dreptului de proprietate sau al celui de administrare, lucrările și fondurile necesare pentru reabilitarea, dotarea și funcționarea clădirilor în care își desfășoară activitatea autorități sau instituții publice a căror activitate prezintă un interes local. Bunurile achiziționate pentru dotări rămân în proprietatea unității administrativ-teritoriale;
2. poate asigura, în tot sau în parte, cu acordul instituției sau autorității publice titulare a dreptului de proprietate sau de administrare, lucrări de amenajare, dotare și întreținere a clădirilor sau terenurilor aflate în proprietatea publică sau privată a statului, în scopul creșterii nivelului de atractivitate turistică a unității administrativ-teritoriale, cu condiția ca, prin acordul exprimat, titularul dreptului să permită accesul publicului în spațiile astfel îmbunătățite pe o perioadă de minimum 5 ani. Bunurile achiziționate pentru dotări rămân în proprietatea unității administrativ-teritoriale.
Pentru realizarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) consiliul local poate solicita informări și rapoarte de la primar, viceprimar și de la conducătorii organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local.
Consiliul local hotărăște acordarea unor sporuri și a altor facilități, potrivit legii, personalului angajat în cadrul aparatului de specialitate al primarului și serviciilor publice de interes local.
Consiliul local poate conferi persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite titlul de cetățean de onoare al comunei, orașului sau municipiului, în baza unui regulament propriu. Prin acest regulament se stabilesc și condițiile retragerii titlului conferit. Acest regulament poate fi parte integrantă a statutului unității administrativ-teritoriale.
Consiliul local îndeplinește orice alte atribuții, în toate domeniile de interes local, cu excepția celor date în mod expres în competența altor autorități publice, precum și orice alte atribuții stabilite prin lege.

Primar
Viceprimar
Secretar General

Primar

Dumitru Constantin Robert

Contact:

- 0728006040

Atributiile primarului:

Art. 155/ O.U.G. nr. 57/2019

Primarul îndeplinește următoarele categorii principale de atribuții:
1. atribuții exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condițiile legii;
2. atribuții referitoare la relația cu consiliul local;
3. atribuții referitoare la bugetul local al unității administrativ-teritoriale;
4. atribuții privind serviciile publice asigurate cetățenilor, de interes local;
5. alte atribuții stabilite prin lege.
În temeiul alin. (1) lit. a), primarul:
1. îndeplinește funcția de ofițer de stare civilă și de autoritate tutelară și asigură funcționarea serviciilor publice locale de profil;
2. îndeplinește atribuții privind organizarea și desfășurarea alegerilor, referendumului și a recensământului;
3. îndeplinește alte atribuții stabilite prin lege.
În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), primarul:
1. prezintă consiliului local, în primul trimestru al anului, un raport anual privind starea economică, socială și de mediu a unității administrativ-teritoriale, care se publică pe pagina de internet a unității administrativ-teritoriale în condițiile legii;
2. participă la ședințele consiliului local și dispune măsurile necesare pentru pregătirea și desfășurarea în bune condiții a acestora;
3. prezintă, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte și informări;
4. elaborează, în urma consultărilor publice, proiectele de strategii privind starea economică, socială și de mediu a unității administrativ-teritoriale, le publică pe site-ul unității administrativ-teritoriale și le supune aprobării consiliului local.
În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), primarul:
1. exercită funcția de ordonator principal de credite;
2. întocmește proiectul bugetului unității administrativ-teritoriale și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare consiliului local, în condițiile și la termenele prevăzute de lege;
3. prezintă consiliului local informări periodice privind execuția bugetară, în condițiile legii;
4. inițiază, în condițiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi și emiterea de titluri de valoare în numele unității administrativ-teritoriale;
5. verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cât și a sediului secundar.
În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), primarul:
1. coordonează realizarea serviciilor publice de interes local, prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local;
2. ia măsuri pentru prevenirea și, după caz, gestionarea situațiilor de urgență;
3. ia măsuri pentru organizarea executării și executarea în concret a activităților din domeniile prevăzute la art. 129 alin. (6) și (7);
4. ia măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenței statistice, inspecției și controlului furnizării serviciilor publice de interes local prevăzute la art. 129 alin. (6) și (7), precum și a bunurilor din patrimoniul public și privat al unității administrativ-teritoriale;
5. numește, sancționează și dispune suspendarea, modificarea și încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condițiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum și pentru conducătorii instituțiilor și serviciilor publice de interes local;
6. asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării consiliului local și acționează pentru respectarea prevederilor acestora;
7. emite avizele, acordurile și autorizațiile date în competența sa prin lege și alte acte normative, ulterior verificării și certificării de către compartimentele de specialitate din punctul de vedere al regularității, legalității și de îndeplinire a cerințelor tehnice;
8. asigură realizarea lucrărilor și ia măsurile necesare conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecției mediului și gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetățenilor.
Primarul desemnează funcționarii publici anume împuterniciți să ducă la îndeplinire obligațiile privind comunicarea citațiilor și a altor acte de procedură, în condițiile Legii nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru exercitarea corespunzătoare a atribuțiilor sale, primarul colaborează cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale, precum și cu autoritățile administrației publice locale și județene.
Numirea conducătorilor instituțiilor publice de interes local, respectiv ai serviciilor publice de interes local se face pe baza concursului sau examenului organizat potrivit procedurilor și criteriilor aprobate de consiliul local la propunerea primarului, în condițiile părții a VI-a titlul II capitolul VI sau titlul III capitolul IV, după caz.

Viceprimar

Contact:

Atributiile viceprimarului:

Art. 155/ O.U.G. nr. 57/2019

Viceprimarul este subordonat primarului și, în situațiile prevăzute de lege, înlocuitorul de drept al acestuia, situație în care exercită, în numele primarului, atribuțiile ce îi revin acestuia. Primarul poate delega o parte din atribuțiile sale viceprimarului.
Viceprimarul este ales, prin vot secret, cu majoritate absolută, din rândul membrilor consiliului local, la propunerea primarului sau a consilierilor locali.
Exercitarea votului se face pe bază de buletine de vot. Alegerea viceprimarului se realizează prin hotărâre a consiliului local.
În situația în care se aleg doi viceprimari, sunt declarați aleși candidații care au obținut votul majorității absolute. În această situație, consiliul local desemnează, prin hotărâre, care dintre cei doi viceprimari exercită primul calitatea de înlocuitor de drept al primarului.
Eliberarea din funcție a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată, prin vot secret, cu majoritatea a două treimi din numărul consilierilor în funcție, la propunerea temeinic motivată a primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcție. Eliberarea din funcție a viceprimarului nu se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului local.
La deliberarea și adoptarea hotărârilor care privesc alegerea sau eliberarea din funcție a viceprimarului participă și votează consilierul local care candidează la funcția de viceprimar, respectiv viceprimarul în funcție a cărui schimbare se propune.
Pe durata exercitării mandatului, viceprimarul își păstrează statutul de consilier local, fără a beneficia de indemnizația aferentă acestui statut, fiindu-i aplicabile incompatibilitățile specifice funcției de viceprimar prevăzute de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare.
Durata mandatului viceprimarului este egală cu durata mandatului consiliului local. În cazul în care mandatul consiliului local încetează sau încetează calitatea de consilier local, înainte de expirarea duratei normale de 4 ani, încetează de drept și mandatul viceprimarului, fără vreo altă formalitate.

Secretar General

Ion Marius-Valentin

Contact:

- 0731732185

Atributiile secretarului:

Art. 155/ O.U.G. nr. 57/2019

Secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale îndeplinește, în condițiile legii, următoarele atribuții:
1. avizează proiectele de hotărâri și contrasemnează pentru legalitate dispozițiile primarului, respectiv ale președintelui consiliului județean, hotărârile consiliului local, respectiv ale consiliului județean, după caz;
2. participă la ședințele consiliului local, respectiv ale consiliului județean;
3. asigură gestionarea procedurilor administrative privind relația dintre consiliul local și primar, respectiv consiliul județean și președintele acestuia, precum și între aceștia și prefect;
4. coordonează organizarea arhivei și evidența statistică a hotărârilor consiliului local și a dispozițiilor primarului, respectiv a hotărârilor consiliului județean și a dispozițiilor președintelui consiliului județean;
5. asigură transparența și comunicarea către autoritățile, instituțiile publice și persoanele interesate a actelor prevăzute la lit. a);
6. asigură procedurile de convocare a consiliului local, respectiv a consiliului județean, și efectuarea lucrărilor de secretariat, comunicarea ordinii de zi, întocmirea procesului-verbal al ședințelor consiliului local, respectiv ale consiliului județean, și redactarea hotărârilor consiliului local, respectiv ale consiliului județean;
7. asigură pregătirea lucrărilor supuse dezbaterii consiliului local, respectiv a consiliului județean, și comisiilor de specialitate ale acestuia;
8. poate atesta, prin derogare de la prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, actul constitutiv și statutul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară din care face parte unitatea administrativ-teritorială în cadrul căreia funcționează;
9. poate propune primarului, respectiv președintelui consiliului județean înscrierea unor probleme în proiectul ordinii de zi a ședințelor ordinare ale consiliului local, respectiv ale consiliului județean;
10. efectuează apelul nominal și ține evidența participării la ședințele consiliului local, respectiv ale consiliului județean a consilierilor locali, respectiv a consilierilor județeni;
11. numără voturile și consemnează rezultatul votării, pe care îl prezintă președintelui de ședință, respectiv președintelui consiliului județean sau, după caz, înlocuitorului de drept al acestuia;
12. informează președintele de ședință, respectiv președintele consiliului județean sau, după caz, înlocuitorul de drept al acestuia, cu privire la cvorumul și la majoritatea necesare pentru adoptarea fiecărei hotărâri a consiliului local, respectiv a consiliului județean;
13. asigură întocmirea dosarelor de ședință, legarea, numerotarea paginilor, semnarea și ștampilarea acestora;
14. urmărește ca la deliberarea și adoptarea unor hotărâri ale consiliului local, respectiv ale consiliului județean să nu ia parte consilierii locali sau consilierii județeni care se încadrează în dispozițiile art. 228 alin. (2); informează președintele de ședință, sau, după caz, înlocuitorul de drept al acestuia cu privire la asemenea situații și face cunoscute sancțiunile prevăzute de lege în asemenea cazuri;
15. certifică conformitatea copiei cu actele originale din arhiva unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale;
16. alte atribuții prevăzute de lege sau însărcinări date prin acte administrative de consiliul local, de primar, de consiliul județean sau de președintele consiliului județean, după caz.
Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, în situațiile prevăzute la art. 147 alin. (1) și (2) sau, după caz, la art. 186 alin. (1) și (2), secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale îndeplinește funcția de ordonator principal de credite pentru activitățile curente.
Secretarul general al comunei, al orașului, al municipiului, respectiv al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului comunică o sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale camerei notarilor publici, precum și oficiului de cadastru și publicitate imobiliară, în a cărei circumscripție teritorială defunctul a avut ultimul domiciliu:
1. în termen de 30 de zile de la data decesului unei persoane, în situația în care decesul a survenit în localitatea de domiciliu;
2. la data luării la cunoștință, în situația în care decesul a survenit pe raza altei unități administrativ-teritoriale;
3. la data primirii sesizării de la oficiul teritorial, în a cărei rază de competență teritorială se află imobilele defuncților înscriși în cărți funciare înființate ca urmare a finalizării înregistrării sistematice.
Sesizarea prevăzută la alin. (3) cuprinde:
1. numele, prenumele și codul numeric personal ale defunctului;
2. data decesului, în format zi, lună, an;
3. data nașterii, în format zi, lună, an;
4. ultimul domiciliu al defunctului;
5. bunurile mobile sau imobile ale defunctului înregistrate în evidențele fiscale sau, după caz, în registrul agricol;
6. date despre eventualii succesibili, în format nume, prenume și adresa la care se face citarea.
Atribuția prevăzută la alin. (3) poate fi delegată către una sau mai multe persoane care exercită atribuții delegate de ofițer de stare civilă, prin dispoziția primarului la propunerea secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
Primarul urmărește îndeplinirea acestei atribuții de către secretarul general al comunei, al orașului, al municipiului, respectiv al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului sau, după caz, de către ofițerul de stare civilă delegat, în condițiile alin. (5).
Neîndeplinirea atribuției prevăzute la alin. (3) atrage sancționarea disciplinară și contravențională a persoanei responsabile.
Secretarii generali ai comunelor și cei ai orașelor unde nu funcționează birouri ale notarilor publici îndeplinesc, la cererea părților, următoarele acte notariale:
1. legalizarea semnăturilor de pe înscrisurile prezentate de părți, în vederea acordării de către autoritățile administrației publice locale de la nivelul comunelor și orașelor a beneficiilor de asistență socială și/sau serviciilor sociale;
2. legalizarea copiilor de pe înscrisurile prezentate de părți, cu excepția înscrisurilor sub semnătură privată.

Localitatea Mătăsaru

Amplasare, incadrare in teritoriul administrativ

INCADRARE GEOGRAFICA :

Comuna MATASARU, este situata in jumatatea sudica a judetului Dâmbovita, la 40 km sud fata de municipiul Targoviste - resedinta de judet, la cca. 13 km est de orasul Gaesti, la 17 km vest fata de orasul Titu, la cca. 54 km sud-est de municipiul Pitesti si la cca. 89 km nord-vest de municipiul Bucuresti, in Regiunea de dezvoltare

Sud-Muntenia, in partea central-sudica a tarii, intre urmatoarele coordonate geografice : 44o37'26.73" - 44°45'20.49" latitudine nordica si 25o23'35.33"- 25°29'48.31" longitudine estica.

SUPRAFATA TERITORIULUI ADMINISTRATIV AL COMUNEI : 5224 ha.

VECINATATI :

Coordonate	Comuna/Comunele
NORD - NORD EST	Comuna GURA SUTII
EST	Comunele SALCIOARA, PRODULESTI, COSTESTII DIN VALE
SUD	Comuna ULIESTI
VEST	Comuna MOGOSANI

POPULATIE, LOCALITATI COMPONENTE :

Comuna MATASARU, cu o populatie de 5462 locuitori (recensamant 2011), este constituita din sapte sate: TETCOIU resedinta de comuna, CRETULESTI, MATASARU, ODAIA TURCULUI, POROINICA, PUTU CU SALCIE si SALCIOARA, amplasate de-a lungul principalelor artere de comunicatie rutiera din teritoriu : DN 7, DJ 401A, DC 70, DC 71, DC 72, DC 75.

Satul TETCOIU este localitate rangul IV (sat resedinta de comuna), iar celelalte 6 sate sunt localitati de rangul V (cu statut de sate componente), conform ierarhizarii localitatilor rurale pe ranguri (Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi).

CAI DE COMUNICATIE RUTIERA :

Legatura cu municipiul Targoviste-resedinta de judet, cu orasele Gaesti si Titu, cu municipiul Pitesti si cu capitala tarii, cu celelalte UAT-uri invecinate, se asigura prin intermediul cailor de comunicatie si transport rutier clasate :


DN 7 :	BUCURESTI - TITU - GAESTI - PITESTI
DJ 401 A :	Limita jud. Giurgiu - Potlogi - Zidurile - Crovu - Miulesti - Maruntisu - Tomsani - Costestii din Vale - Putu cu Salcie - Poroinica - Mogosani - Chirca - Merii (DN 7)
DC 70 :	Matasaru (DN 7) - Odaia Turcului (DN 7)
DC 71 :	Odaia Turcului (DC 70) - Cretulesti - Mogosani (DJ 401A)
DC 72 :	Cretulesti (DC 71) - TETCOIU - Poroinica (DJ 401A)
DC 75 :	Putu cu Salcie (DJ 401A) - Balastiera (Balta Fusea) .

CAI DE COMUNICATIE FEROVIARA :

Comunicatiile feroviare in judetul Dambovita se desfasoara pe magistrala 901 BUCURESTI-PITESTI-CRAIOVA (Bucuresti-Titu-Gaesti-Topoloveni-Pitesti), cale ferata dubla neelectrificata, linia 302 (cale ferata simpla neelectrificata Targoviste-Ploiesti), linia 303 (cale ferata simpla neelectrificata I.L. Caragiale-Moreni-Filipestii de Padure), linia 904 (cale ferata dubla neelectrificata – Titu-Targoviste, cale farata simpla neelectrificata – Pucioasa-Pietrosita).

Magistrala 901 (Bucuresti-Titu-Gaesti-Topoloveni-Pitesti), cale ferata dubla neelectrificata, tranziteaza teritoriul comunei MATASARU, de la est la vest, prin partea centrala a acestuia, cu statie CF-Matasaru in nordul satului Tetcoiu.

Evolutie istorica :

Extras din "Dictionar istoric al judetului Dambovita (Elaborat de un colectiv condus de prof. dr. Nicolae Stoicescu si prof. dr. Mihai Oproiu - Institutul de istorie "N. Iorga" si Muzeul Judetean Dambovita) - 1983"

EVOLUTIE ISTORICO-CULTURALA SI URBANISTIC-ARHITECTURALA SATUL MATASARU :

Pe malul paraului Tinoasa, in apropierea satului Tetcoiu, se afla o intinsa statiune arheologica pe suprafata careia, in diverse puncte, au fost surprinse mai multe nivele de locuire : un mormant de inhumatie gumelnitean; ceramica, bordeie si morminte de incineratie de tip Glina (ep. bronzului timpuriu); locuire (ceramica, gropi de provizii) hallstattiana (c. Basarabi); asezare La Tène geto-dacic sec. III-II i.d.Hr. (bordeie, gropi de provizii); statiune geto-dacica de sec. II - I i.d.Hr., aflata la NV de asezarea anterioara, fapt ce probeaza deplasarea populatiei geto-dacice pe locul unei alte vetre ; Valul roman Brazda lui Novac de Nord si mai multe monede romane imperiale de sec. II - III p.Hr.; complex cultural aprtinand dacilor liberi, aflati in stranse legaturi cu lumea romana (c. Chilia). Asezarea (bordeie, locuinte de suprafata, gropi de provizii, ceramica, arme, unelte, podoabe) se dateaza in a doua jumatate a sec. II p.Hr. - inceputul sec. IV p.Hr. (doua nivele de locuire); necropola si statiune de sec. IV p.Hr., apartinand populatiei autohtone daco-romane, contaminata de influente culturale germanice (c. Sintana de Mures). Alaturi de ceramica traditionala, se intalnesc numeroase produse de import romane si tipuri de vase cu caracter mixt daco-roman, dovedind o puternica influenta romana.

Asezare medievala (ceramica, bordeie), datata in a doua jumatate a sec. XVII - prima jumatate a sec. XVIII. Este de presupus ca biserica din Tetcoiu (construita in a doua jumatate a sec. XVII) a apartinut satului identificat arheologic.

Marea statiune arheologica de la M. este una dintre cele mai bogate de pe teritoriul jud. Dambovita si certifica o locuire cvasipemanenta pe raza localitatii.

Numele satului vine de la indeletnicirea locuitorilor de a creste viermi de matase, industrie casnica dezvoltata in evul mediu. O parte din firele realizate erau vandute in nordul judetului, iar altele in jud. Muscel.

Satul exista in timpul domniei lui Mihnea Turcitul (1577-1583 si 1585-1591) cand Dragomir si fratele sau Tecsan aveau aici ocine cu 8 rumani. In vremea domniei lui Mihai Viteazul un alt stapan in sat era Serban armasul care a cumparat partea lui Andreica armas din Stefoaia.

La 20.X.1617 parte din ocina "din Rastoaca pana in izvor in padure" era a lui Marin, fiul Babei din Cretulesti, care o primise de la unchiul sau Serban arrmasul amintit mai sus. In vremea aceasta in sat existau mosneni, din care doi, Tatul si Dragoi, apar ca martori in zapis, precum si mici boieri ca Dragoi logofat, citat ca martor la 25.II.1619.

Din a doua jum. a sec. XVII cunoastem numerosi proprietari din sat. La 10.X.1656 parte de mosie a fost vanduta de Pan Geaim jupanului Pan Mavranghel; la 22.x.1661 alta parte a fost data de Geaim ginerelui sau Cirstea. La 23.VII.1665 alta parte era a lui Teofil negustorul. Interesul acestor negustori pentru sat se explica foarte probabil prin importanta economica a localitatii (poate cultura viermilor de matase).

Spre sfarsitul sec. XVII, stapanul unei bune parti din sat a devenit Vergo mare portar care cumpara cu sume mari de bani mosia cu doua helestee in 1693-1694. Ka 7.XI.1694 - cand se face hotarnicia mosiei lui Vergo mare portar - aceasta avea in latime 750 stanjeni la un capat, 925 la mijloc si 1175 la celalalt capat; mosiile vecine erau Nencesti si Vulpeni.

De la Vergo mosia a ajuns in stapanirea lui Constantin voda Brancoveanu.

La 30.X.1708, satul a fost daruit de c. Brancoveanu ca zestre fiicei sale. Balasa; in foaia de zestre se spune ca satul a fost dat "cu tot hotarul". Dintr-un document din 14.V.1718 rezulta ca in vremea in care Manolache Lambrino se afla la Tarigrad (1714) satul s-a spart; la 1718 se da porunca de strangere a rumanilor fugiti.

La 1.IV.1745, M. Lambrino si sotia sa, domnita Balasa, au daruit "mosiia Matasarii ot sud Vlasca, tot hotarul, de zestre" bisericii lor din Bucuresti, ce se va numi mai tarziu Domnita Balasa.

Sub noua stapanire, satenii au avut o serie de conflicte ca cel din 10.IV.1820, cand epitropul bisericii arata ca clacasii "nu sa supun a raspunde claca i celelalte, dupa intocmirea ce s-au legiuit acum".

La 1839 mosia era arendata cu 4800 lei anual.

Desi in doc. citate se spune ca satul fusese al lui C. Brancoveanu "cu tot hotarul", se pare ca erau doua trupuri de mosie cu acelasi nume. Din doua doc. din 1780 si 1781 rezulta ca exista si o mosie a fam. Greceanu; la 10.IX.1851 aceasta mosie se mai numea si Cuparu, facand un singur trup cu prima mosie (care acum este alt sat).

La sfarsitul sec. XIX, M era com. si se compunea din satele : Matasaru, Odaia Turcului, Cretulesti si Panesti; la 1912 aveau impreuna 1976 locuitori.

Populatia: la 1835 - 46 gosp.; 1838 - 79 fam. cu 281 loc.; la sfarsitul sec. XIX - 1425 loc. (cu satele de mai sus); 1911 - 119 fam.; 1975 - 317 gosp.

In perioada interbelica, com. M. era una dintre putinele care dispunea de masini agricole; la 1928 avea un tractor, masini de treierat, vanturatoare etc.

Scoala a luat fiinta la 1843. Cursurile se tineau in scoala cea noua, construita din nuiele, cu doua odai si o sala, care ramasese neterminata. In 1848 scoala se desfiinteaza si se reinfiinteaza in 1857, cand se inchiriaza o casa particulara pentru invatatura copiilor.

La sfarsitul sec. XIX se depun eforturi pentru continuarea procesului de invatamant si se inchiriaza o casa cu sase camere unde exista si un teren pentru gradina scolii.

Dupa 1900 scoala functiona intr-un local nou, in stare buna, unde existau doua posturi de invatator.

Sunt cateva cazuri de conservare a casei traditionale, a casei monocelulare din chirpici si mai rar din nuiele batute. Se mai pastreaza o suita de case bicelulare, cu soba oarba; au aparut masiv casele de tip nou, de zid, cu tencuiala, acoperite in cea mai mare parte cu tabla, cu numeroase decupeuri, cu stalpi aparenti, uneori cu un turn fals la colt si cu stresini jucate.

Portul popular, specific zonei de campie, se pastreaza in foarte mica masura. Galonul, tratat la comuna Petresti, a fost si el prezent, dar astazi a disparut.

Dintre obiceriuri, Calusul a fost foarte puternic reprezentat, sarbatorile de an ca si riturile de ploaie fiind intr-o masura mai mare conservate. Riturile de trecere sunt puternic contaminate de oras.

Langa Matasaru s-au aflat doua sate disparute :

- BOURENI care exista - ca si Matasaru - in vremea domniei lui Mihnea Turcitul, cand aceiasi Dragomir si Tecsan aveau ocine in B. Satul a existat si in sec. XVII; la 5.IV.1654 Iane capitanul avea parte de mosie "den drumul Pitestilor... pana in hotarul Nicsestilor si pana in hotarul Boorinelor de sus".

- VULPENI, amintit la 15.IX.1631, cand este mentionat ca proprietar un anume Tatu. La 26.I.1671 Radu din Cretulesti vinde partea sa de ocina lui Cirstea portarul, care avea mosie si in Matasaru. Satul Vulpeni este amintit si in 1694, cand se afla in hotar cu Matasaru.

SATUL CRETULESTI :

Numit uneori si Creata, este metionat la 2.VII.1675. Satul este amintit adesea in doc. din sec. XVII; la 25.II.1619 este mentionata ocina megiesilor din Creata : din acelasi doc. rezulta ca satul suferise in vremea domniei lui Radu Serban cand a fost jefuit de ostile lui Gabriel Bathory.

La 1.VI.1647 o alta proprietara era m-rea Campulung care avea doua parti daruite de Para paharnic, iar mosnenii o parte. Se dau si hotarele : Rastoaca, fundul vetrelor, Poiana Fantanii, hotarul Detcoilor (Tetcoiu) etc. Partea m-rii masura in latime 272 stanjeni la Rastoaca, 476 stanjeni la mijloc si 544 stanjeni la cealalta margine. La 9.IV.1635 si 25.VI.1662 existau doua sate : Creata de Sus si de Jos.

Clacasii de aici au luptat impotriva exploatarii in diverse forme; in 1834, arendasul mosiilor Cretulesti si Odaia Turcului reclama ocarmuirii ca satenii, pe langa nesupunerea pe care o aratau, l-au si batut, ucigandu-i si o sluga.

Populatia : la 1810 - 320 loc. cu 73 case; 1975 - 145 gosp.

In Cretulesti exista o cruce de pomenire, ridicata in 1729 de mesterul pietrar Stanciu.

SATUL ODAIA TURCULUI :

La Odaia Turcului a fost documentata arheologic o asezare de tip Glina III, importanta prin faptul surprinderii unui nivel de tranzitie Glina-Tei (ep. bronzului).

Odaia Turcului este o asezare relativ noua, amintita in harta rusa din 1835 si la 1834. La originea acestui sat sta probabil o asezare unde un turc isi va fi tinut animalele, deci o asezare a unui crescator de vite. Asemenea odai sunt amintite adesea in doc. La 1838 era proprietatea Eufrosinei Stoenescu.

La sfarsitul sec. XIX era catun al com. Matasaru.

Populatia : la 1835 - 47 gosp.; 1838 - 70 fam. cu 237 loc. ; 1975 - 383 gosp.

In anul 1857 localul pentru scoala era in curs de reparatie.

SATUL POROINICA :

Este greu de fixat cu precizie data tarzie a aparitiei satului, care exista la inceputul sec. XIX. Ea a fost precedata de satul (disparut) COPILESTI. La 1860 i se spune Poroinica sau C. de Sus.

La 1814 in Poroinica existau trei stapani : m-rile Campulung, Aninoasa si Vacaresti.

La sfarsitul sec. XIX - cand era sat al com. Mogosani - avea o moara cu turbina in apa Rastoaca, a dr. Nichita.

Populatia : 1814 - 77 fam. ; 1835 - 66 gosp. 1838 - 163 fam. cu 554 loc.; 1911 - 164 fam.; 1975 - 328 gosp.

Scoala a fost infiintata la 1843, cand functiona intr-o singura odaie, deoareca localul nu era inca terminat.

La reinfiintarea sa in 1857, cursurile se desfasurau intr-o casa inchiriata, in conditii destul de vitrege pana la sfarsitul sec. XIX si inceputul sec. XX.

Dupa primul razboi mondial se simte nevoia construirii celei de-a doua sali de clasa la localul existent, unde acoperisul era uzat si necesita urgente reparatii. La 1933 stia carte 53,1 % din loc.

Langa P. s-a aflat satul COPILESTI, amintit la 25.II.1619 cand fiicele lui Oprea din Creata aveau ocine aici. La 1671-1677 proprietar al unei parti din sat a devenit Tudoran mare aga, care a cumparat mai multe ocine de la diversi, situate din apa Dambovitei pana la Rastoaca. La 21.V.1684, cand boierul Tudoran daruieste partile cumparate de el m-rii Aninoasa, se vorbeste de doua sate : Costestii de Jos si Costestii de Sus (C. de Jos este amintit si la 9.VI.1635). La 1740 parte din C. de Jos era a lui Serban Gradisteanu.

Mosia C. de Sus exista si in sec. XXVIII; la 1776 parte din ea se afla in stapanirea lui Ivan biv treti vistier. In sec. XIX (dupa 1804) a fost inglobata la Poroinica.

SATUL PUTU CU SALCIE :

Este o asezare mai noua, care nu apare in catagrafia din 1810, nici in harta rusa din 1835. La sfarsitul sec. XIX era sat al comunei Costesti. La 1911 era mosia generalului A. Cioranu si avea 110 fam.; 1975 - 241 gosp. In perioada interbelica locuitorii se ocupau printre altele, cu cresterea viermilor de matase

Scoala a aparut relativ tarziu; in 1912 este mentionata existenta unui local de scoala cu un post de invatator. Dupa primul razboi mondial invatamantul se desfasoara intr-un local propriu, cu doua sali de clasa, unde functionau doua posturi de invatator.

SATUL SALCIOARA :

Satul Salcioara s-a numit in sec. trecute GUSATI, aceasta datorita boliii de care au suferit unii locuitori. Asezarea exista la 20.IV.1682, cand era sat de megiesi. (Intrucat in judetul Arges mai exista un sat cu acest nume este greu de precizat cand este vorba de unul sau de celalalt). La 1860 este amintita mosia Salceanca a m-rii Vacaresti.

SATUL TETCOIU :

Tetcoiu apare in documente mai vechi cu numele DETCOIU. Dupa cum se spune intr-un doc. din 7.VIII.1636, satul D. a fost cumparat de Mihai Viteazul, dupa care a ramas sat domnesc pana la data de mai sus, cand Matei Basarab l-a daruit lui Oprea mare aga pentru dreapta si credincioasa slujba.

Documentul de mai sus este contrazis de un altul, din 11.I.1613, din care aflam ca, in vremea domniei lui Radu Serban, satul se afla in stapanirea lui Dragomir mare pitar. In anii care urmeaza (1617-1630) este citat ca martor Badea paharnic apoi sufar din Tetcoiu, ceea ce dovedeste ca nu toti locuitorii fusesera aserviti.

In a doua jumatate a sec. XVII stapan al unei parti din sat a devenit Tudoran clucerul din Aninoasa care a cumparat doua parti din ocina cu vad de moara, platind 240 taleri lui Antonie vataf din Produlesti la 26.IV.1678; la 21.V.1684 Tudoran a daruit ocinele cumparate ctitoriei sale, m-rea Aninoasa.

Populatia : la 1810 - 165 locuitori cu 40 case; 1911 - 135 familii; 1975 - 305 gospodarii.

In satul Tetcoiu exista o biserica pe vatra vechiului sat, in lunca Argesului, construita la 1808-1809, consolidata la 1821-1829

Scoala s-a infiintat mai tarziu; la 1933 era in constructie un local cu doua sali de clasa. Frecventa era buna (108 elevi din 139 inscrisi). Caminul cultural "I.C. FRIMU" s-a infiintat la 1948.

Langa Tetcoiu s-a aflat satul SERBANESTI (mentionam ca mai exista un sat cu acest nume, inglobat in orasul Pucioasa). La 25.VI.1662, parte din mosie era proprietatea lui Nedelco din Creata. La 23.VI.1634, cand Para paharnicul cumpara 4 funii de ocina la S., apare ca martor Bogdan postelnicul din Detcoi, ceea ce arata apropierea dintre ele.

In 1979 functionau in comuna Matasaru un CAP, un IAS, un SMA, doua cariere balastiere, o moara si 4 unitati cooperatiste. Suprafata comunei la 1980 era de 5114 ha, din care 3069 ha pamant arabil, 1424 ha paduri, 116 ha fanete, 22 ha livezi, 14 ha vii; CAP-ul lucra 2475 ha, IAS-ul 263 ha, 437 ha fiind irigate.

Dintre ultimele realizari amintim : magazin universal la Tetcoiu (1976), oficiu postal PTTR (1977), dispensar uman (1977) si camin cultural cu 150 locuri (1980) toate la Matasaru. Satele Odaia Turcului, Tetcoiu si Matasaru au fost electrificate in anii 1969-1974. In 1980 comuna avea 1769 gospodarii, iar in 1981 - 6328 locuitori.

In 1980-1981 au functionat : 7 gradinite cu 226 copii, 8 scoli cu 47 cadre didactice si 815 elevi; 3 camine culturale, un cinematograf, 6 biblioteci cu 14398 volume, un dispensar cu 3 medici si o farmacie.

Relieful Campiei Titu - plan si stabil

Campia Picior de Munte la limita cu Campia Titu

Hidrografia :

Din punct de vedere hidrografic teritoriul comunei Matasaru apartine bazinului hidrografic Arges.

Râul Arges ale carui izvoare se gasesc pe versantii sudici ai Muntilor Fagaras, strabate judetul Dâmbovita pe o lungime de 47 km, cu o suprafata a bazinului de 150 km2

Panta medie a râului pe sectorul aferent judetului este de l,65 %.

Debitul mediu multianual specific la intrarea în judet este de 39,5 m3/s, debit care variaza nesemnificativ pâna la iesire.

Râul Arges traverseaza partea de sud a teritoriului administrativ al comunei Matasaru, cu un traseu orientat de la vest catre est, puternic meandrat.

Din zona studiata colecteaza pe partea stânga, o serie de pâraie (Potopul si Rastoaca) ce se formeaza in zona piemontana a Podisului Cândesti si traverseaza Câmpia Titu.

Prin confluenta acestor pâraie cu pârâul Tinoasa, pe teritoriul comunei Costestii din Vale se formeaza râul Sabar, afluent pe partea stânga al Argesului.

De-alungul Argesului in excavatiile rezultate prin extragerea balastului se formeaza lacuri antropice.

Pârâul Potopu cu un curs regularizat, traverseaza median teritoriul comunei cu o directie de curgere de la nord vest catre sud est.

Malurile amenajate cu diguri ale pârâului au inaltimi de 2 - 3.00 m

Acesta primeste ca afluenti de pe Câmpia Picior de Munte, pâraiele Matasarului, Calinei, Frasinului si Valea Hotarului.

Valea Hotarului cu un traseu puternic meandrat formeaza limita de est a teritoriului comunei.

Pârâul Rastoaca prezinta maluri joase si un traseu puternic meandrat. El traverseaza satul Poroinica si prezinta uneori maluri joase de cca 1 m

Pâraul Tinoasa traverseaza satul Putul cu Salcia, de asemenea cu un traseu puternic meandrat.

Zona este traversata de o retea de canale de irigatie si de canalul de aductiune dinspre râul Arges prin priza din lacul de acumulare de la Zavoiu Orbului catre râul Dâmbovita (cod C 3 A.B.A.A.V.).

Raul Arges in limita administrativa a comunei

Lac antropic format in urma exploatarii de agregate

Dig pe Paraul Potopu

Paraul Rastoaca

Aductiune Arges - Dambovita - C3 ABAAV

Formatiuni de varsta Holocen superior

PRIMĂRIA COMUNEI MATASARU

Bine ați venit pe site-ul nostru!

Monitorul Oficial Local

Contact

Anunturi

Galerie

Monitorul Oficial

Local

Programari

Online

Formulare

Electronice

Sesizari

Anunturi

Alegeri 2024

Galerie

Pagina Facebook

Atributiile primarului:

Atributiile viceprimarului:

Atributiile secretarului:

PRIMĂRIA COMUNEI MATASARU

Bine ați venit pe site-ul nostru!

Despre Noi

Informatii de Interes Public

Transparenta Decizionala

Monitorul Oficial Local

Servicii si Compartimente

Contact

Anunturi

Galerie

Monitorul Oficial

Local

Programari

Online

Formulare

Electronice

Sesizari

Anunturi

Alegeri 2024

Link-uri utile

Galerie

Pagina Facebook